ESZ Prahova acuză ANAR și Ministerul Mediului de greșeli
Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A. (ESZ Prahova) se află în centrul unei controverse majore legate de criza apei care afectează peste 100.000 de oameni din județele Dâmbovița și Prahova. De cinci zile, locuitorii acestor zone se confruntă cu lipsa apei potabile, iar compania a lansat acuzații grave la adresa Administrației Naționale Apele Române (ANAR) și a Ministerului Mediului, susținând că deciziile lor au condus la această situație dramatică.
ESZ Prahova afirmă că problema este rezultatul unor decizii greșite referitoare la Barajul Paltinu, care au fost luate fără o fundamentare tehnică adecvată și fără consultarea operatorului. Compania susține că responsabilitățile pentru această criză ar trebui să revină instituțiilor „probabil numite politic”, care nu au experiența necesară pentru a gestiona o astfel de situație, dar beneficiază de protecție din partea ministerului.
CAMPANIE DE DEZINFORMARE?
Într-o declarație oficială, ESZ Prahova a subliniat că se află în mijlocul unei campanii de dezinformare, menționând că acuzațiile aduse împotriva sa sunt nefondate și mincinoase. Compania a explicat că, în ultimele zile, diverse persoane și instituții au încercat să sugereze că ar avea vreo responsabilitate în această criză, ceea ce, conform lor, este o tentativă de a devia atenția de la adevărații vinovați.
Problema apei din Prahova este agravată de fenomenele meteo extreme, care au generat o turbiditate extrem de ridicată a apei brute, imposibil de tratat în condiții normale. ESZ Prahova a subliniat că, în astfel de condiții, niciun operator nu poate asigura o funcționare normală a stațiilor de tratare.
INFRASTRUCTURA VECHE ȘI LIPSA MODERNIZĂRII
Un alt aspect important menționat de ESZ Prahova este starea infrastructurii pe care o operează, care este veche de peste 50 de ani și aparține statului. Compania nu are dreptul legal de a moderniza aceste instalații, iar responsabilitatea pentru reparațiile capitale și investiții revine ANAR. Aceasta înseamnă că ESZ Prahova nu poate fi făcută responsabilă pentru lipsa modernizării unor instalații depășite tehnic și moral.
COMUNICAREA DEFICITARĂ ȘI LIPSA DE TRANSPARENȚĂ
ESZ Prahova a criticat, de asemenea, comunicarea deficitară din partea autorităților, afirmând că a fost invitată tardiv la ședințe privind golirea barajului și că nu a fost informată corespunzător despre deciziile luate. Această lipsă de transparență a dus la o situație în care compania s-a trezit în fața faptului împlinit, fără a avea posibilitatea de a interveni în mod eficient.
RESPONSABILITATEA OPERATORILOR LOCALI
În contextul acestei crize, ESZ Prahova a reamintit că operatorii locali de apă au obligația legală de a deține rezervoare de înmagazinare care să asigure alimentarea pentru cel puțin 12 ore în caz de avarii. Compania a informat toți operatorii despre această obligație, menită să minimizeze întreruperile în alimentarea cu apă.
CONCLUZIE: CĂUTAREA VINOVAȚILOR
În concluzie, ESZ Prahova se află într-o situație extrem de delicată, acuzată de lipsa apei potabile în județele Prahova și Dâmbovița, în timp ce își apără nevinovăția și aruncă responsabilitatea asupra ANAR și Ministerului Mediului. Această criză evidențiază nu doar problemele administrative și de infrastructură, ci și nevoia urgentă de reforme în gestionarea resurselor de apă în România.
