Criza apei de la barajul Paltinu: Un incident evitabil?
Criza apei provocată de lucrările de la Barajul Paltinu, situat în județul Prahova, nu a fost un accident inevitabil, ci rezultatul unei serii de decizii întârziate și a unei lipse de coordonare între instituțiile responsabile. Raportul preliminar al Ministerului Mediului, publicat recent, subliniază că situația actuală a fost generată de o manevră tehnică efectuată pe 17 iunie 2025, când s-a constatat o diminuare a jetului de apă evacuat din cauza unei obstrucții în canalul de aducțiune.
În urma acestei constatări, autoritățile au decis să scadă nivelul apei din acumulare, inițial la cota de 620 mdM, iar ulterior, după inspecția subacvatică, la 603-604 mdM, pentru a permite intervenții la instalații. Această decizie a venit însă cu un risc semnificativ: creșterea turbidității apei, un fenomen care, aproape șase luni mai târziu, a lăsat peste 100.000 de oameni fără apă potabilă.
Comunicarea deficitară între autorități
Raportul arată că, până la 22 octombrie 2025, Administrația Bazinală de Apă Buzău – Ialomița nu a informat S.C. Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A. despre acțiunile întreprinse și riscurile asociate, inclusiv riscul creșterii turbidității apei evacuate. Deși pe 22 octombrie a avut loc o întâlnire la Barajul Paltinu, în care au fost implicate toate instituțiile relevante, obligațiile asumate pe hârtie nu au fost respectate în practică.
În cadrul acestei întâlniri, s-a stabilit că A.B.A. Buzău – Ialomița va elabora un program de scădere a nivelului apei și va informa utilizatorii din aval și autoritățile locale despre situația creată. Cu toate acestea, documentele care să ateste acest program și informarea promisă nu au fost găsite în dosar.
Neatenția față de prognozele meteorologice
Un alt aspect alarmant evidențiat în raport este lipsa solicitărilor de prognoze meteorologice și hidrologice din partea Administrației Bazinale către Agenția Națională de Meteorologie și Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor, în perioada critică a scăderii nivelului apei. Această neglijență a dus la emiterea, în 27-28 noiembrie 2025, a unui cod galben de fenomene meteo periculoase și a unui cod portocaliu hidrologic pe bazinele din Prahova, în timp ce nivelul apei din baraj continua să scadă.
Responsabilitatea autorităților și lipsa de reacție
Raportul subliniază că, în ciuda observațiilor făcute pe 17 iunie 2025 și a confirmării acestora printr-o notă tehnică pe 11 iulie 2025, acțiunile necesare pentru scăderea nivelului apei s-au prelungit până în pragul iernii, expunând comunitatea la riscuri mari. De asemenea, A.B.A. Buzău – Ialomița nu a efectuat verificările de rutină la S.C. E.S.Z. Prahova S.A. privind respectarea autorizației de gospodărire a apelor.
Corpul de control a constatat că, deși s-a atras atenția asupra riscurilor asociate cu creșterea turbidității apei evacuate, operatorul nu a luat măsuri de prevenire și nu a asigurat rezervele necesare pentru livrarea apei potabile. Această situație a fost agravată de gestionarea defectuoasă a relației contractuale dintre Administrația Națională „Apele Române” și operatorul de apă, care nu a fost supusă unor verificări adecvate.
Concluzia raportului
Raportul Ministerului Mediului concluzionează că a existat o lipsă de coordonare în gestionarea incidentului de la barajul Paltinu, ceea ce a dus la o criză de apă care ar fi putut fi evitată. Autoritățile sunt chemate să își asume responsabilitatea și să implementeze măsuri eficiente pentru a preveni repetarea unor astfel de situații în viitor.
