Recunoaștere internațională pentru România și Moldova: Cobza în Patrimoniul UNESCO
Cobza, un instrument muzical emblematic pentru cultura românească și moldovenească, a fost recent inclusă în lista patrimoniului cultural imaterial al umanității UNESCO. Această decizie a fost luată de Comitetul Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, în urma unui dosar comun înaintat de România și Republica Moldova. Publicat pe 10 decembrie 2025, acest anunț marchează un moment deosebit pentru ambele țări, evidențiind importanța cobzei în viața culturală a comunităților de pe ambele maluri ale Prutului.
Într-un comunicat de presă, Ministerul Culturii de la Chișinău a subliniat că înscrierea cobzei în patrimoniul cultural imaterial UNESCO reprezintă o recunoaștere internațională a valorii sale simbolice, artistice și identitare. Cobza a jucat un rol esențial de-a lungul secolelor în viața culturală a comunităților din România și Moldova, iar această recunoaștere va contribui la creșterea vizibilității internaționale a patrimoniului cultural comun românesc.
Dosarul „Cobza, cunoștințe, tehnici și muzici tradiționale” este al cincilea depus de România și Republica Moldova, continuând astfel o colaborare culturală fructuoasă. Anterior, cele două țări au reușit să obțină recunoașterea UNESCO pentru alte patru elemente culturale, inclusiv Colindatul în ceată bărbătească și tehnicile tradiționale de realizare a scoarței.
În prezent, în Republica Moldova, meșteșugul confecționării cobzei este păstrat de doar câțiva meșteșugari, printre care se numără Nicolae Dron, un lutier din satul Gura Galbenei, raionul Cimișlia. Atelierul său este singurul din țară care produce acest instrument tradițional, asigurând astfel continuitatea unei tradiții culturale valoroase.
Dumitrița Gliga, președintele Comisiei pentru relația cu UNESCO, a declarat că această decizie este rezultatul unei munci temeinice și a colaborării cu meșteșugarii care promovează aceste practici tradiționale. Ea a subliniat importanța protejării patrimoniului cultural și a susținut necesitatea unor politici publice culturale coerente, care să asigure sustenabilitatea culturală și să onoreze generațiile viitoare.
Ambasadoarea României pe lângă UNESCO, Simona-Mirela Miculescu, a adăugat că tot mai multe femei îmbrățișează cobza, iar cântatul la acest instrument a cunoscut o transformare remarcabilă în ultimele decenii. Această evoluție subliniază relevanța continuării tradițiilor culturale și adaptarea lor la contextul contemporan.
Astfel, înscrierea cobzei în patrimoniul UNESCO nu este doar o victorie culturală, ci și un pas important în consolidarea legăturilor dintre România și Republica Moldova, promovând o identitate culturală comună și o apreciere mai mare a tradițiilor care ne unesc.
