1.000 de euro pentru cetățenie românească falsă
Un nou scandal zguduie România, având în centru acuzații grave de corupție și fraudă în procesul de obținere a cetățeniei române. Conform unor surse, cetățeni ucraineni și oligarhii ruși au plătit sume exorbitante, de până la 1.000 de euro de persoană, pentru a obține acte false românești. Această rețea infracțională implică avocați și funcționari din Sectorul 6, care au fost vizați de ancheta procurorilor.
Informațiile sugerează că angajații de la Evidența Populației au fost complice, acceptând mită pentru a încălca legea privind numărul maxim de persoane care pot fi înregistrate la o singură adresă. Aceștia ar fi folosit adrese incomplete sau chiar proprietari decedați pentru a facilita obținerea cetățeniei. Anchetatorii au adunat dovezi clare care arată cum străini, în special din Rusia și Ucraina, au devenit cetățeni români fără a interacționa efectiv cu țara sau fără a cunoaște limba română.
PERCHEZIȚII ȘI ACUZAȚII
Pe 19 decembrie 2025, procurorii Parchetului General au efectuat aproximativ 40 de percheziții în cadrul acestei investigații, vizând avocați din Baroul București și funcționari publici din cadrul Serviciului Stării Civile Sector 6. Aceste acțiuni au fost parte a unei anchete mai ample, care a scos la iveală un grup infracțional organizat constituit în 2022, format din șapte cetățeni ucraineni, majoritatea rezidenți în România, sprijiniți de avocați și notari publici.
Procurorii au declarat că, în primele 11 luni ale anului, au fost depuse peste 900 de cereri de acordare a cetățeniei române legate de activitatea acestui grup infracțional. După obținerea cetățeniei, solicitanții au reușit să obțină acte de identitate românești, inclusiv pașapoarte, care le conferă statutul de cetățeni ai Uniunii Europene.
IMPACTUL ȘI CONSECINȚELE
Conform anchetei, au fost identificate cel puțin 89 de certificate de cetățenie false depuse la Primăria Sectorului 6. Aceste acte au fost folosite pentru a obține ulterior documente de identitate, inclusiv pașapoarte românești, de la structurile de evidență a populației din București, Ilfov sau Suceava, unde beneficiarii și-au stabilit, de cele mai multe ori fictiv, domiciliul legal.
Acest scandal nu doar că subminează încrederea în instituțiile statului, dar ridică și întrebări serioase cu privire la integritatea sistemului de justiție și la modul în care sunt gestionate cererile de cetățenie. Într-o perioadă în care România se confruntă cu provocări economice și sociale, astfel de scandaluri nu fac decât să adâncească neîncrederea cetățenilor în autorități.
CONCLUZIE
Scandalul cetățeniei române obținute prin acte false este un exemplu clar al corupției sistemice care afectează România. Este esențial ca autoritățile să ia măsuri drastice pentru a restabili încrederea publicului și a asigura transparența în procesul de acordare a cetățeniei. Numai printr-o acțiune fermă și decisivă se poate spera la o reformă reală a sistemului, care să prevină astfel de abuzuri în viitor.
