Miruță: „Să-și imagineze comentatorii rușii la Galați azi”
Radu Miruță, ministrul Apărării, s-a exprimat în mod tăios pe tema sprijinului oferit de România Ucrainei în actualul conflict militar cu Rusia. Într-o intervenție recentă la Antena 3 CNN, el a subliniat relevanța acestui ajutor, contrazicând zvonurile circulante în spațiul public. Miruță a atins un punct crucial atunci când a menționat că informațiile despre acest sprijin au fost clasificate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), în perioada în care Klaus Iohannis era președinte. „CSAT, pe mandatul fostului președinte, a decis că aceste lucruri sunt informații clasificate. De ce noul CSAT nu declasifică, nu pot să vă răspund doar eu. Și eu sunt doar unul dintre membrii CSAT”, a subliniat el, evidențiind importanța și complexitatea transparenței în domeniul apărării.
Referitor la suma de 50 de milioane de lei vehiculată în discuții, Miruță a explicat că România nu transferă bani direct Ucrainei, ci contribuie la eforturile internaționale prin mecanismele NATO. „Toate țările contribuie, și contribuie prin NATO. Nu dăm banii Ucrainei. Banii îi ducem în bugetul NATO și al Statelor Unite”, a declarat el, punând accent pe cooperarea internațională în sprijinul Ucrainei și pe modul în care acest sistem funcționează.
Menzionând transparența, ministrul a făcut o distincție importantă: deși suma de 50 de milioane de lei nu a fost formal clasificată, Guvernul ar fi putut opta pentru opacitate, dar a preferat să comunice deschis către public. „Guvernul putea să ia această decizie în secret. N-o vedea nimeni în următorii 50 de ani niciodată. Pentru suma de bani care nu poate avea în spate ceva strategic nu facem secret”, a afirmat el, punctând importanța unei comunicări clare.
Miruță a susținut că sprijinul acordat Ucrainei este fundamental nu doar din perspectiva solidarității, ci și ca o măsură esențială de securitate pentru România. „Să își imagineze cei care comentează de pe margine de ce am dat banii ăștia cam ce s-ar întâmpla dacă ar fi rușii la Galați astăzi. E mult mai sănătos să ținem departe de granițele României războiul, decât să ducem războiul ăsta în România,” a spus el, reamintind gravitatea riscurilor asociate conflictelor de vecinătate.
În privința ajutoarelor materiale, ministrul a explicat că România oferă echipamente și dispozitive, dar a refuzat să divulge detalii specifice din rațiuni de securitate. „Militar, nu este indicat să faci o listă cu ce a avut Armata Română în magazie și cât dintre produsele alea au fost date Ucrainei”, a declarat el, accentuând echilibrul necesar între transparență și protejarea informațiilor sensibile.
Miruță a recunoscut că lipsa de transparentă ar putea alimenta discursuri extreme, dar a insistat asupra priorizării riscurilor de securitate. „Sută la sută sunt de acord să se spună valoarea atunci când aceasta nu afectează nimic strategic,” a concluzionat el, lăsând deschisă discuția pentru viitor privind comunicarea ajutoarelor.
În final, Radu Miruță a subliniat că România se află într-o situație unică datorită proximității sale față de conflict, un detaliu crucial pe care alte state europene nu îl înfruntă în aceeași măsură. „Celelalte țări nu au războiul la graniță. Între Federația Rusă și Franța mai sunt vreo șase țări. Nu sunt în aceeași situație de risc cum este România,” a declarat el, punând în evidență complexitatea deciziilor de politică externă și de apărare care trebuie luate în aceste condiții.
