Profesor de la Oxford despre interzicerea rețelelor sociale: Modelele francez și australian ar fi trebuit adoptate de România
Într-un peisaj digital tot mai complex, Corneliu Bjola, profesor la Universitatea Oxford și expert în diplomație digitală, face apel la reglementări stricte menite să protejeze adolescenții de efectele negative ale rețelelor sociale. Această problemă devine din ce în ce mai relevantă, în contextul în care studiile arată o creștere alarmantă a cazurilor de depresie, anxietate și chiar tentative de sinucidere în rândul tinerilor, toate corelate cu utilizarea intensă a platformelor sociale.
De la începutul anului 2010, utilizarea rețelelor sociale a crescut exponential, iar efectele adverse asupra sănătății mintale ale adolescenților, atât băieți cât și fete, devin din ce în ce mai evidente. Fetele sunt deseori influențate de standardele nerealiste de frumusețe promovate pe platforme precum Instagram, ceea ce le generează presiuni sociale intense ce contribuie la stări de depresie. Pe de altă parte, băieții se află adesea într-un cerc vicios de competiție agresivă, motivat de dorința de a obține validare din partea colegilor prin „like-uri” și interacțiuni online, ceea ce le amplifică dependența de aceste platforme.
Bjola subliniază că țări ca Franța și Australia au luat inițiativa de a implementa reglementări stricte ce limitează accesul tinerilor la rețelele sociale. În contrast, România, deși a început demersuri în acest sens, a lăsat adesea aceste probleme pe seama părinților, rezultând într-o lipsă de protecție eficientă în fața pericolelor digitale. Această situație este alarmantă, având în vedere că impactul rețelelor sociale asupra sănătății mintale a tinerilor devine tot mai grav.
Impactul rețelelor sociale asupra sănătății mintale a adolescenților
Conform informațiilor disponibile, efectele negative ale rețelelor sociale sunt constante și nu pot fi ignorate. Datele recente arată o creștere alarmantă a problemelor de sănătate mintală în rândul adolescenților, inclusiv procente ridicate de depresie și suicid. Cauzele acestor fenomene sunt multiple, dar toate converg spre o realitate cruntă: sănătatea mintală a tinerilor este extrem de vulnerabilă la influențele negative generate de online.
Bjola afirmă că România se află într-o situație similară cu alte state europene, unde adolescenții petrec un timp excesiv online. Această dependență poate afecta grav dezvoltarea identității lor, deoarece tinerii se compară constant cu ceilalți și caută validare din surse potențial toxice. Astfel, este esenţial ca autoritățile din România să implementeze măsuri stricte, inspirându-se din exemplul altor țări care au demonstrat eficiența intervențiilor legislative în protejarea tinerilor.
Nevoia de reglementare: intervenția autorităților
Întregul cadru de reglementare al utilizării rețelelor sociale trebuie să se bazeze pe studii și pe modele de succes din diverse țări. Profesorul Bjola insistă că responsabilitatea nu poate fi lăsată exclusiv pe umerii părinților, care nu dispun întotdeauna de instrumentele necesare pentru a gestiona situații complicate apărute din consumul excesiv de mediu digital.
În concluzie, apelul profesorului Bjola la autoritățile române este clar: este timpul ca acestea să acționeze decisiv pentru a proteja tânăra generație, permițându-le să se dezvolte sănătos într-un mediu digital plin de provocări complexe. Reglementarea actuală trebuie să fie adaptată nevoilor și preocupărilor tinerilor din Romania, evitând ignorarea unei situații care poate duce la polarizarea societății.
