Buzoianu: Sub 10% din cele 1.200 de avize pentru iazuri piscicole au fost obținute în România
România este teoretic considerată un adevărat paradis al iazurilor piscicole, însă în realitate, situația este cu mult mai complexă și mai puțin optimistă. Conform declarațiilor Dianei Buzoianu, ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, în perioada ultimilor zece ani, din cele 1.200 de avize emise pentru întreținerea iazurilor piscicole, mai puțin de 10% au fost transformate în realitate. Această statistică alarmantă evidențiază o neconcordanță esențială între avizele oficiale și realizările efective.
Ministra Buzoianu a indicat că, în acest interval, au fost realizate în jur de 102 iazuri piscicole, subliniind astfel o discrepanță semnificativă între intențiile de dezvoltare și implementarea efectivă. Cele mai multe avize au fost obținute de firmele de construcții, care, de cele mai multe ori, și-au propus să exploateze resursele minerale din aceste iazuri, în special pietrișul necesar diverselor lucrări de infrastructură. Această practică deschide discuția despre posibilele efecte negative asupra mediului și despre legalitatea acestor acțiuni.
Impactul asupra mediului și comunităților
Buzoianu a detaliat, de asemenea, efectele ecologice și sociale generate de exploatările abandonate ale iazurilor, care au lăsat în urma lor cratere neutilizate, afectând astfel stabilitatea solului și regimul hidro-geologic. Aceste transformări au avut un impact sever asupra comunităților locale, care s-au confruntat cu seceta accentuată și cu lipsa apei în fântâni, o consecință directă a activităților de extracție nereglementate. Această situație evidențiază o gestionare deficitară a resurselor de apă în multe zone ale țării.
Estimările oficiale arată că, în urmă cu un deceniu, au fost extrase aproximativ 230 de milioane de metri cubi de agregate din iazurile piscicole, însă controalele efectuate de autoritățile competente au relevat că această cantitate este semnificativ mai mare. Deși au fost sancționate anumite abateri prin aplicarea de amenzi și formularea de sesizări penale, problema persistă, indicând deficiențe fundamentale în sistemul de reglementare și monitorizare a acestor activități.
Măsuri viitoare pentru o reglementare eficientă
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor plănuiește să introducă măsuri mai drastice pentru a preveni nerespectarea legislației în domeniu. Printre propunerile avansate de Buzoianu se numără reducerea perioadei de valabilitate a autorizațiilor pentru iazurile piscicole, sporirea rigorii în controlul garanțiilor necesare și ajustarea costurilor de exploatare în vederea combaterii practicilor ilegale.
Buzoianu a menționat că între 60% și 70% din agregatele minerale din România provin din iazuri piscicole, nu din balastierele tradiționale, ceea ce subliniază necesitatea urgentă de reforme semnificative în acest sector. Fără implementarea acestor măsuri, România riscă să devină un exemplu negativ în gestionarea resurselor de apă.
Intensificarea controalelor și digitalizarea monitorizării
În scopul îmbunătățirii controlului, Ministerul Mediului a anunțat o intensificare a inspecțiilor asupra companiilor care exploatează agregate minerale din cursurile de apă. În perioada ianuarie – octombrie 2025, au fost efectuate 1.067 de controale, rezultând 96 de amenzi în valoare totală de 4,9 milioane lei și opt sesizări penale. De asemenea, Administrația Națională „Apele Române” colaborează la dezvoltarea aplicației informatice „Radarul Balastierelor”, proiect menit să faciliteze monitorizarea eficientă a exploatărilor minerale.
Prin consolidarea legislației și prin implementarea unor măsuri de control riguroase, Ministerul Mediului își propune să asigure protecția resurselor naturale ale țării și să promoveze un echilibru între dezvoltarea economică și conservarea mediului.
