Aproximativ 400 de profesori și-au dat demisia în urma „Legii Bolojan”
Într-un context educațional din ce în ce mai tensionat, aproape 400 de profesori din România au decis să demisioneze ca urmare a modificărilor legislative aduse de „Legea Bolojan”, care a avut un impact semnificativ asupra normelor didactice. Această lege a modificat structura normelor de predare, crescându-le cu două ore, ceea ce a generat nemulțumiri considerabile în rândul cadrelor didactice.
Impactul modificărilor legislative
Confirmarea Ministerului Educației cu privire la numărul demisiilor a fost alarmantă: între septembrie și decembrie 2025, 367 de profesori, dintre care 114 erau titulari sau debutanți și 253 angajați pe durate determinate, au ales să părăsească sistemul. Aceasta schimbare a generat un val de neliniște printre cadrele didactice, în special pentru cele cu contracte temporare, care s-au văzut afectate direct de noile reglementări.
Provocările cu care se confruntă profesorii
Pe lângă demisiile numeroase, Ministerul Educației a indicate că 56 de profesori erau în situații de normă incompletă în anul școlar 2025-2026. Acești educatori, majoritatea dintre ei titulari, se află într-o poziție precaritate, fiind nevoiți să se adapteze la cerințele impuse de noul cadru legislativ, ce se dovedește a fi provocator.
Răspunsul oficial al Ministerului Educației
Ministerul a răspuns la aceste probleme subliniind că posturile didactice sunt organizate conform planurilor-cadru în vigoare și că respectă normele legale existente. Totodată, a asigurat că oferta de curriculum la decizia școlii trebuie să se alinieze cu limitele stabilite de reglementările ministeriale, ceea ce a stârnit și mai multe controverse în rândul cadrelor didactice.
Nemulțumiri și reacții din partea cadrelor didactice
În urma acestor modificări, cadrele didactice și studenții au organizat proteste semnificative, manifestându-și nemulțumirea față de noile reglementări legislative. Guvernul se confruntă cu o presiune crescândă pentru a reconsidera strategiile de implementare a acestor reforme, evidențiind criza din învățământul românesc și necesitațile fundamentale ale sistemului educațional, ce trebuie revaluat și îmbunătățit în funcție de realitățile actuale.
