RISIPA ALIMENTARĂ ÎN ROMÂNIA: UN PARADOX ALARMANT
România se confruntă cu o realitate îngrijorătoare: anual, sunt aruncate peste 3,4 milioane de tone de alimente, ceea ce înseamnă că, în fiecare minut, un camion plin de hrană este trimis la gunoi. Această risipă drastică contrastă profund cu statisticile care arată că 27% din populația țării se luptă cu riscul sărăciei și excluziunii sociale, având dificultăți reale în a-și asigura o masă completă zilnic. Aceasta situație tragică a fost subliniată recent de Federația Băncilor pentru Alimente din România (FBAR), care a evidențiat impactul devastator al acestor condiții asupra societății noastre.
Un mesaj puternic a fost emis de diverse organizații care subliniază faptul că „România trăiește zilnic un paradox dureros”. Aceasta este o situație incredibilă, dat fiind că o mare parte din populație nu beneficiază de hrană suficientă, în timp ce o cantitate enormă de alimente este risipită constant. Statistica din 2022 a relevat că majoritatea risipei alimentare provine din gospodării, contrar credinței populare că problema ar fi mai gravă în cadrul supermarketurilor.
FBAR a abordat miturile care înconjoară risipa alimentară, demontând ideea că generația de deșeuri alimentare este o responsabilitate exclusivă a comercianților. Această percepție greșită contribuie la perpetuarea problemei. Studiile arată că obiceiurile de cumpărare impulsivă și lipsa planificării în gospodării sunt factori cheie în risipa alimentară majoră pe care o întâmpinăm.
Un alt aspect esențial este impactul risipelor alimentare asupra mediului. Deși mulți cred că alimentele aruncate nu afectează grav ecologia datorită biodegradabilității lor, adevărul este diferit: descompunerea acestora în gropile de gunoi generează metan, un gaz cu efect de seră extrem de dăunător. În plus, risipa alimentară implică și pierderi considerabile de resurse folosite pentru producția și transportul alimentelor.
Confuzia legată de etichetele alimentelor contribuie de asemenea la această problemă, mulți consumatori aruncând produse doar pentru că au depășit datele de pe ambalaj. Este esențial să se facă distincția între termeni precum „a se consuma până la” și „a se consuma de preferință înainte de”, ultimul indicând calitatea optimă, nu neapărat siguranța alimentului. Alimentele precum pastele sau conservele pot rămâne consumabile chiar și după data limită, atâta timp cât ambalajul este intact.
PROPUNERI PENTRU LIMITAREA RISIPEI ALIMENTARE
Federația Băncilor pentru Alimente propune soluții simple pentru a gestiona eficient alimentele în gospodării. Una dintre cele mai eficiente metode recomandate este aplicarea regulii FIFO (First In, First Out) în frigider, care ajută la consumarea primelor produse achiziționate. Organizarea unei zone specifice pentru alimentele care trebuie consumate cât mai curând și rehidratarea legumelor ofilite sunt alte măsuri ce pot reduce considerabil risipa.
Reprezentanții FBAR susțin că schimbarea atitudinii colective față de consumul alimentelor este crucială. Oricine ar trebui să realizeze că aruncarea hranei nu ar trebui să devină o normă acceptată. Educația și conștientizarea valorii alimentelor sunt pași esențiali, având în vedere că mulți nu sunt conștienți de costurile reale asociate risipei alimentare.
ROLUL COMPANIILOR ȘI CONSUMATORILOR ÎN COMBATEREA RISIPEI
Companiile din sectorul agroalimentar au un rol important de jucat în această luptă, putând contribui activ prin donarea surplusului de produse către Băncile pentru Alimente. Conform Legii 217/2016, revizuită prin Legea 49/2024, transferul gratuit de alimente către aceste organizații beneficiază de facilitați fiscale, inclusiv deductibilitate integrală și scutire de TVA.
Până în prezent, FBAR a reușit să colecteze mai mult de 41.000 de tone de produse, transformându-le în 76 de milioane de porții de hrană destinate celor 325.000 de persoane vulnerabile. Aceste date subliniază importanța campaniilor de educație și a colaborării active în combaterea risipei alimentare, în același timp îmbunătățind condițiile de viață pentru cei aflați în dificultate.
În concluzie, rezolvarea problemei risipei alimentare în România necesită o acțiune concertată din partea tuturor segmentelor societății, inclusiv a consumatorilor și a companiilor. Prin revizuirea modului în care percepem hrana și adoptarea unor practici responsabile, putem realiza o schimbare semnificativă în viețile multor oameni și putem contribui la protejarea mediului invocând astfel un viitor mai sustenabil.
