Scandalul blindatelor Lynx: România și Ucraina în atenția opiniei publice
Recent, programul de achiziție a vehiculelor de luptă Lynx în România a generat un val de controverse, având în vedere costul exorbitant de peste 11 milioane de euro per unitate. Această situație a atras nu doar critici din partea opiniei interne, ci și atenția autorităților ucrainene, interesate să analizeze detaliile contractelor care au fost încheiate.
Reprezentanții Partidului Social Democrat (PSD) au ridicat acuzații de lipsă de transparență îndreptate către Guvernul condus de Ilie Bolojan, în ceea ce privește modul de atribuire a contractelor în cadrul programului SAFE, care are o valoare estimată la aproape 17 miliarde de euro. Dintre cele 15 contracte generate de acest program, șase vor fi gestionate de compania germană Rheinmetall, care va beneficia de o sumă totală de 5,6 miliarde de euro din fondurile alocate.
În acest context, este de menționat că Ucraina își manifestă dorința de a obține vehiculele Lynx cu scopul de a dezvolta un sistem similar de localizare a producției, inspirat de modelul din România. Conform informațiilor oficiale ale guvernului român, Bucureștiul a semnat un contract în valoare de 3,33 miliarde de euro pentru achiziția a 298 de unități Lynx, detaliind în același timp condițiile de producție care vor fi impuse.
Un aspect semnificativ este că rata de localizare a producției în România va fi de doar 40%, mult mai scăzută decât estimările anterioare care anunțau o rată de aproape 100%, conform declarațiilor ministrului Apărării. Este important de subliniat faptul că uzina din Mediaș se va ocupa doar cu fabricarea șasiului, în timp ce turetele Lance vor fi produse în Germania de către Rheinmetall și livrate României pentru asamblare.
Ministrul Radu Miruță a clarificat faptul că transferul tehnologiei necesare pentru producția turelei Lance în România a fost considerat „imposibil”, ceea ce a dus la concluzia că Rheinmetall va încerca să finalizeze aproape 100% din restul procesului de producție în țară. Este de asemenea relevant că 232 dintre vehiculele Lynx vor fi finanțate printr-un împrumut din programul SAFE, stabilind un cost estimat de aproximativ 11,19 milioane de euro fiecare, în timp ce 66 de vehicule vor fi plătite direct din bugetul național.
Ministrul Miruță a menționat că prețul vehiculului Lynx a crescut cu aproximativ 1 milion de euro per unitate din cauza specificațiilor tehnice selectate, inclusiv integrarea rachetelor ghidate antitanc Spike, ceea ce ridică întrebări suplimentare cu privire la gestionarea bugetului și transparența procesului de achiziție.
Privind exemplul Ungariei, se observă că procesul de localizare a producției pentru vehiculele Lynx este similar, deoarece Rheinmetall colaborează cu autoritățile maghiare, uzina din Zalaegerszeg fiind responsabilă doar pentru fabricarea șasiului, în timp ce vehiculele complet asamblate sunt livrate din Germania. În contrast, România își propune să monteze turetele local, ceea ce poate implica o complexitate considerabil mai mare în procesele de producție.
În concluzie, aceste dimensiuni ale scandalului blindatelor Lynx ridică întrebări cu privire la deciziile strategice luate de autoritățile române în domeniul apărării, iar cetățenii, precum și partenerii internaționali, rămân în așteptarea clarificărilor necesare pentru a asigura o implementare corectă și transparentă a acestui program de achiziție.
