Dispută România-Rusia pe originea mineralelor marine în derivă în Marea Neagră
Recent, Ministerul Apărării Naționale (MApN) a reacționat ferm în fața acuzațiilor aduse de Ambasada Rusiei la București, referitoare la minele marine care plutesc în Marea Neagră. Ambasada rusă susține că aceste mine ar avea o „originee exclusiv ucraineană” și că nu ar fi asociate în niciun fel cu Federația Rusă. În contrast, oficialii români au declarat că responsabilitatea aparține în totalitate Rusiei, considerând declarațiile rusești ca fiind tendențioase și menite să distorsioneze faptele.
Intensificarea disputei a fost marcată de comentariile ministrului Apărării, Radu Miruță, care a subliniat că România a acumulat o „experiență suplimentară” în activitățile de deminare, având în vedere problema provocată de minele marine care au rezultat din acțiunile agresive ale Rusiei.
Conform declarațiilor MApN, minele marine aflate în derivă își trag originile din intervențiile militare ale Rusiei asupra Ucrainei. În martie 2022, Serviciul Federal de Securitate al Rusiei a făcut cunoscută amplasarea a 420 de mine marine în apropierea porturilor ucrainene. Aceste mine, deși au fost ancorate încă din prima jumătate a secolului XX, s-au desprins din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile, ajungând astfel să plutească liber în Marea Neagră.
În fața acuzațiilor formulate de partea rusă, MApN a insistat că încercările de a discredita adevărata origine a minelor marine sunt expresii ale dorinței Federației Ruse de a distrage atenția opiniei publice de la acțiunile sale belicoase. Ministerul Apărării Naționale a reamintit că această situație este o consecință directă a atitudinii agresive a Rusiei și că autoritățile române rămân în alertă, continuând să monitorizeze cu atenție evoluția situației din Marea Neagră.