ÎCCJ acționează în judecată Guvernul și Ministerul Finanțelor pentru fondurile magistraților
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis să inițieze un demers legal împotriva Guvernului României și Ministerului Finanțelor, invocând faptul că resursele financiare destinate magistraților au fost transferate către ajutoarele sociale. Această acțiune a fost determinată de refuzul autorităților de a aloca fonduri necesare pentru achitarea drepturilor salariale restante, stabilite prin hotărâri judecătorești definitive. În cererea adresată Curții de Apel București, ÎCCJ solicită emiterea actelor administrative și demersurilor bugetare necesare pentru a asigura fondurile revendicate.
Cererea de chemare în judecată
În cadrul cererii sale, ÎCCJ a inclus solicitări precise, prin care cere ca Guvernul și Ministerul Finanțelor să asigure disponibilizarea banilor necesari pentru plata drepturilor salariale restante ale judecătorilor. Această cerere implică inclusiv o eventuală rectificare bugetară, care ar fi necesară pentru a aloca integral sumele menționate în titlurile executorii pentru anul 2026. Instanța este rugată să impună un termen de maximum 10 zile pentru punerea în aplicare a acestor obligații, precum și aplicarea unei amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.
Acuzații privind încălcarea dreptului de proprietate
ÎCCJ subliniază că nepăstrarea acestor sume afectează dreptul de proprietate al judecătorilor, care au titluri executorii neplătite de peste 10 ani. Aceste acțiuni contravin principiului dreptului la un proces echitabil, conform legislației internaționale. Întârzierea în executarea hotărârilor judecătorești reprezintă un semnal de alarmă pentru respectarea principiilor fundamentale ale justiției.
Contextul acestei acțiuni judiciare
La data de 19 martie 2026, prim-ministrul Ilie Bolojan a anunțat, în cadrul unei întâlniri de coaliție, decizia de a redirecționa fonduri de la magistrați către sprijinul pachetului social, amânând astfel plata drepturilor salariale câștigate în instanțe. Această manevră a generat reacții negative în rândul magistraților, care consideră că alocarea acestor resurse contravine grav principiilor statului de drept.
Consecințele neexecutării obligațiilor legale
Propunerile de sancțiuni formulate de ÎCCJ nu vizează doar penalitățile financiare, ci și responsabilizarea persoanelor implicate în neîndeplinirea obligațiilor legale, inclusiv a ministrului Finanțelor și a prim-ministrului. Aceștia ar putea fi obligați să plătească despăgubiri pentru neexecutare, ceea ce ridică întrebări serioase cu privire la transparența și eficiența guvernamentală în managementul fondurilor publice.
