România pierde 500 de milioane de euro din PNRR din cauza întârzierei reformelor
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat că România se confruntă cu o pierdere considerabilă de 458,7 milioane de euro din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Această situație nefavorabilă este rezultatul întârzierilor și implementării ineficiente a reformelor esențiale din anii anteriori, care nu au fost finalizate la timp.
Recuperarea parțială a fondurilor PNRR
În ciuda pierderilor semnificative, ministrul a subliniat că România a reușit să recupereze 350,7 milioane de euro prin cererea de plată nr. 3 (CP3). Cu toate acestea, evaluările Comisiei Europene subliniază că reforma care trebuia să fie implementată corect înainte de depunerea cererii, realizată pe 15 decembrie 2023, nu a fost respectată complet.
Dificultățile întâmpinate în procesul de evaluare
Pîslaru a explicat că o evaluare realizată de Comisia Europeană în mai 2025 a dus la suspendarea parțială a unor sume, cauzată de nerespectarea criteriilor reformelor. Justificările trimise pe 28 noiembrie 2025 nu au fost suficiente pentru a îndeplini cerințele comisiei, deoarece patru jaloane esențiale nu au fost rezolvate corespunzător.
Victoria și eforturile ministerului
Chiar și în fața provocărilor, Pîslaru a evidențiat realizările ministerului. Prima „victorie” se referă la restituirea a 166 milioane de euro din cele 231 milioane euro inițial suspendate, acest lucru datorându-se implicării directe a prim-ministrului Ilie Bolojan și a legii nr. 24/2026. De asemenea, sectorul guvernanței companiilor de stat a beneficiat de recuperarea a 132 milioane euro, grație inițiativelor viceprim-ministrului Oana Gheorghiu, care a contribuit la reformarea conducerii companiilor de stat.
Pierderi substanțiale în sectorul energetic și de transport
În contrast, sectorul energetic a suferit pierderi de 180 milioane euro, cu o recuperare de doar 48 milioane euro. Problemele asociate cu numirile politice și birocrația au dus la neîndeplinirea cerințelor Comisiei Europene. În sectorul transporturilor, România a pierdut 15,4 milioane euro și a reușit să recupereze doar 4,5 milioane euro, din cauza lipsei de transparență și a procedurilor necorespunzătoare.
Responsabilitatea pentru întârzierea reformelor
Pîslaru a acuzat politicile din trecut care au condus la aceste întârzieri, punând accent pe responsabilitatea fiecărui politician care a evitat desfășurarea reformelor pentru a-și păstra privilegii sau pentru a numi persoane necalificate în funcții cheie. El a subliniat că românii suportă consecințele incompetenței liderilor politici care nu acționează în favoarea interesului național.
Concluzie privind reformarea sistemului
Ministrul a pledat pentru o reformare profundă și consecventă a întregului sistem, afirmând că fără o voință politică clară, România nu va putea să se adapteze cerințelor Uniunii Europene referitoare la utilizarea fondurilor europene și va continua să fie penalizată.
