Țările mici din UE, în „rebeliune” împotriva politicii Comisiei
Ursula von der Leyen a provocat o adevărată „rebeliune” în interiorul Uniunii Europene prin inițiativa sa de a impune o „preferință” pentru produsele europene în cadrul achizițiilor publice. Această propunere a evidențiat diviziunile profunde dintre statele membre ale UE, amplificând tensiunile existente în competiția cu marile puteri economice, precum Statele Unite și China. Comisia Europeană se găsește într-o situație delicată, având misiunea de a încuraja statele membre să achiziționeze produse fabricate în Europa, totodată dorind să evite acuzațiile de protecționism economic.
În această săptămână, Executivul european ar fi trebuit să ofere detalii concrete despre implicațiile politicei „Buy European”. Însă, din cauza unei coaliții formate din nouă țări, cu Cehia în frunte, clarificările au fost amânate, iar explicațiile sunt așteptate abia la sfârșitul lunii ianuarie 2026. Cehia a fost susținută de Estonia, Finlanda, Irlanda, Letonia, Malta, Portugalia, Slovacia și Suedia, care își exprimă îngrijorarea că UE ar putea să-și dăuneze singură, deconectându-se de la economia globală.
Rebeliunea acestor națiuni subliniază fracturile existente în blocul european, în special în ceea ce privește politicile comerciale și economice, într-o lume dominată de influența SUA și China. În timp ce tabăra condusă de președintele Franței, Emmanuel Macron, susține că Europa poate prospera în această confruntare globală doar prin sprijinirea propriilor producători, țările mai mici, cu o viziune comercială liberală, consideră că o astfel de strategie le-ar putea vulnerabiliza economiile.
Aceste națiuni argumentează că economiile lor pot rămâne competitive căutând cele mai bune produse la cele mai accesibile prețuri, chiar dacă aceasta implică achiziții din China sau Coreea. Au ajuns la concluzia că o politică de tip „Buy European” ar favoriza giganții industriali franco-germani, care ar avea de câștigat printr-o presiune competitivă redusă, ceea ce inevitabil ar conduce la creșterea prețurilor pentru consumatori.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a susținut totuși ideea de a oferi guvernelor europene și agențiilor publice o „preferință europeană” în achizițiile publice. Legea Acelerării Industriale reprezintă prima încercare de a explora acest concept, deși inițial fusese concepută doar ca un instrument pentru accelerarea investițiilor în proiecte legate de decarbonizare.
Kritica din partea Cehiei și a altor națiuni aliate evidențiază importanța unei gestionări atente a acestei abordări „preferențiale europene”. Cehii au avertizat că adoptarea unor reguli disproporționate ar putea eroda încrederea în sistemul multilateral de comerț și în rolul Uniunii Europene ca partener de încredere. Aceste temeri depășesc granițele europene; recent, o delegație din Japonia, formată din reprezentanți ai federației de afaceri Keidanren, inclusiv giganți auto precum Toyota și Mitsubishi, a discutat cu oficialii Comisiei despre noua abordare.
Criticii acestei politici inițiate de Comisie avertizează că impunerea unei „preferințe europene” înainte ca soluțiile europene să atingă cele mai înalte standarde de calitate ar putea izola blocul european de realitatea globală. Peter Kofler, președintele grupului de business Danish Entrepreneurs, a subliniat că o astfel de abordare ar putea ridica „ziduri protecționiste” care ar restrânge competitivitatea continentului.
Alte organizații de business s-au arătat deschise față de favorizarea achizițiilor europene, dar au exprimat temeri legate de implementarea efectivă, având în vedere riscurile unor bariere birocratice. Orgalim, de exemplu, a subliniat necesitatea de a evita nașterea unor noi poveri administrative care ar putea paraliza industria în momente critice pentru inovație și competitivitate.
Polonia a adoptat o poziție similară, afirmând că o abordare flexibilă a conceptului „Made in Europe” ar putea fi benefică, dar că succesul depinde în mod crucial de calibrarea corectă a politicii. În acest context, Aleksandra Kordecka, expertă în cadrul echipei lui Sejourne, a încercat să convingă că îngrijorările exprimate sunt nejustificate, subliniind faptul că scopul inițiativei „Made in Europe” este de a se asigura că banii publici investiți în Europa contribuie la crearea de locuri de muncă și la sprijinirea industriei locale.
În concluzie, controversa legată de politica „Buy European” evidențiază nu doar diferitele perspective ale statelor membre ale Uniunii Europene, ci și provocările cu care se confruntă blocul în fața dinamicii economice globale în continuă schimbare.
