Rezoluție istorică în Parlamentul European pentru extinderea accesului la avort
Pe 17 decembrie 2025, Parlamentul European a aprobat o rezoluție semnificativă, destinată să extindă accesul la avort pentru femeile din toate statele membre ale Uniunii Europene. Această decizie crucială a fost adoptată în urma unui vot controversat, dar majoritar favorabil, în cadrul căruia europarlamentarii din România au avut un rol esențial. Din cei 25 de europarlamentari români, 16 au susținut rezoluția, în timp ce 9 au votat împotrivă.
Rezoluția, inițiată de Abir Al-Sahlani, reprezentant al grupului Renew, a fost adoptată cu o majoritate impresionantă de 358 de voturi pentru, comparativ cu 202 voturi împotrivă și 79 de abțineri. Aceasta propune crearea unui mecanism financiar voluntar, menit să ajute țările membre să ofere servicii de avort femeilor care, din diverse motive, nu au acces la aceste servicii în țările lor de origine, permițându-le astfel să călătorească în state cu legislații mai permisive.
Votul europarlamentarilor români
Printre cei care au votat în favoarea rezoluției se numără personaje cunoscute precum Mircea Hava, Nicolae Ștefănuță, Maria Grapini și Gabriela Firea. Aceștia au subliniat necesitatea de a recunoaște accesul la servicii de sănătate reproductivă ca un drept fundamental al omului. La polul opus, cei care s-au opus rezoluției au argumentat că această inițiativă reprezintă o intervenție a Uniunii Europene în politicile naționale de sănătate, generând astfel o val tornada de controverse printre europarlamentari.
Reacții și implicații
Reacția lui Abir Al-Sahlani a fost una triumfalistă, aceasta descriind votul ca pe o victorie majoră pentru toate femeile din Europa, subliniind că îngrijirea sănătății sexuale și reproductive este un drept fundamental. Susținătorii drepturilor reproductive au întâmpinat cu entuziasm această inițiativă, susținând că va contribui la reducerea avorturilor nesigure și va asigura drepturi egale pentru femeile din întreaga Uniune Europeană.
Pe de altă parte, unii europarlamentari din grupurile conservatoare au criticat ferm rezoluția, considerând-o o provocare ideologică. Alexander Jungbluth, un europarlamentar de extremă dreapta, a reacționat cu indignare, acuzând pe cei care celebrau adoptarea rezoluției de a fi „dezgustători”. Această polarizare a evidențiat diviziunile profunde existente în cadrul Parlamentului European în ceea ce privește drepturile reproductive.
Contextul legislativ și viitorul inițiativei
Situația legislativă privind avortul variază considerabil în Europa, de la reglementări extrem de restrictive în țări precum Polonia și Malta, la norme mai liberalizate în Olanda și Marea Britanie. Fondul propus de această rezoluție ar putea transforma radical circumstanțele pentru miile de femei europene care sunt nevoite să călătorească anual în alte țări pentru a accesa servicii de avort. Comisarul pentru egalitate, Hadja Lahbib, a subliniat că orice sprijin financiar din partea Uniunii Europene trebuie să respecte competențele naționale în domeniul sănătății.
Prin urmare, această rezoluție nu doar că marchează un moment istoric în politica europeană, dar deschide și un nou capitol în lupta pentru drepturile femeilor, subliniind importanța solidarității între statele membre în promovarea sănătății reproductive.
