Creșteri de accize din 1 ianuarie 2026 și consumul de alcool în România
Începând cu 1 ianuarie 2026, România se pregătește pentru o nouă rundă de creșteri ale accizelor la băuturile alcoolice, estimată la o majorare de până la 10%. Această decizie fiscală este luată în contextul unei tendințe generale de scădere a consumului de alcool, conform datelor oferite de Institutul Național de Statistică (INS). În anul 2024, consumul mediu de băuturi alcoolice pe cap de locuitor a înregistrat o diminuare considerabilă, în special în cazul vinurilor și băuturilor distilate.
Accizele au fost majorate în două etape distincte: prima creștere de 10% a avut loc pe 1 august 2025, iar cea de-a doua va fi aplicată la începutul anului 2026. Această strategie nu se limitează doar la băuturile alcoolice, extensia măsurilor fiscale vizând și alte produse de consum, cum ar fi tutunul și combustibilii, care au fost, de asemenea, supuse unor majorări semnificative de taxe.
Impactul asupra consumului de alcool
Statisticile recente relevă că, în ciuda creșterii moderate a consumului de bere, cu doar 0,1 litri, consumul de vinuri a scăzut drastic cu 1,4 litri, iar băuturile distilate au cunoscut o diminuare de 0,3 litri pe cap de locuitor. În plus, băuturile nealcoolice au înregistrat o reducere semnificativă, cu o scădere de 9,3 litri în consumul mediu pe cap de locuitor. Aceste date sugerează o tendință îngrijorătoare, evidențiind impactul fiscal asupra comportamentului de consum al populației.
Resursele totale de bere au scăzut cu 159.200 hectolitri față de anul anterior, iar importul de bere a înregistrat o scădere de 9,5%. Producția de bere a suferit o reducere de 226.700 hectolitri, ceea ce reflectă o tendință generală de reducere a consumului la nivel național.
Producția de vinuri și băuturi distilate
În ceea ce privește vinurile, resursele totale au scăzut alarmant cu 804.100 hectolitri în 2024, iar producția a fost afectată dramatic, înregistrând o diminuare de 24,1%. Importul de vinuri a scăzut cu 5,8%, iar stocul inițial a crescut cu 13,3%, semnalând o ajustare a pieței în fața acestei scăderi de consum. Această situație impune o reevaluare a strategiilor de marketing și distribuție pe acest segment.
De asemenea, sectorul băuturilor distilate a fost afectat, cu o scădere a producției de 27.200 hectolitri. Consumul mediu de lichioruri și alte băuturi distilate a scăzut de la 0,9 la 0,8 litri pe cap de locuitor, indicând o tendință de diminuare care ar putea afecta diverse producții locale. Totuși, producția de rachiuri naturale și coniac a crescut cu 5,3%, demonstrând o diversificare a preferințelor consumatorilor, care astfel se adaptează în fața schimbărilor de pe piață.
Concluzii
În concluzie, măsurile fiscale implementate de guvern, în special creșterea accizelor, au avut un impact profund asupra consumului de alcool în România. Cu toate că se observă o tendință generală de scădere a consumului, anumite categorii de băuturi, precum rachiurile și coniacurile, au reușit să se mențină pe o traiectorie ascendentă, ceea ce sugerează o schimbare în comportamentul consumatorilor. Este clar că aceste ajustări vor continua să influențeze piața și opțiunile consumatorilor în anii care urmează.
