Alcoolul ucide mai ales bărbații. România se află în zona de risc a Europei
Alcoolul constituie o problemă serioasă de sănătate publică în Europa, având responsabilitatea pentru 31% dintre decesele cauzate de răniri și violență, conform unui raport recent al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Această statistică deosebit de alarmantă subliniază impactul devastator al consumului de alcool asupra societății, mai ales în rândul bărbaților, care se confruntă cu un risc de aproape șase ori mai mare de a muri din cauza auto-vătămărilor asociate consumului de alcool. Grupa de vârstă cel mai afectată se dovedește a fi cea a persoanelor cuprinse între 35 și 39 de ani.
Chiar dacă consumul de alcool a înregistrat o scădere în ultimele două decenii la nivel european, România se menține peste media regională, alături de țări precum Portugalia și Letonia. Această situație devine și mai îngrijorătoare având în vedere că bărbații constituie majoritatea deceselor cauzate de răniri atribuite alcoolului, din cauza frecvenței mai ridicate a consumului și a cantităților mai mari de alcool consumate.
Impactul alcoolului asupra decesele în Europa
Organizația Mondială a Sănătății a evidențiat că auto-vătămarea este cea mai frecventă cauză de deces asociată alcoolului, cu 44.000 de decese înregistrate în 2019, dintre care 83% au fost bărbați. De asemenea, accidentele rutiere în care alcoolul a fost un factor determinant au dus la 24.000 de decese, iar căderile asociate consumului de alcool au provocat moartea a 20.000 de persoane. Aceste cifre evidențiază gravitatea problemei și necesitatea urgentă de a implementa măsuri eficiente pentru a contracara acest fenomen îngrijorător.
Diferente regionale în consumul de alcool
OMS a subliniat că, deși nivelurile de consum au scăzut începând cu anii 2000, există diferențe semnificative între tiparele de consum de alcool în Europa. În țările din Europa de Est, decesele atribuite consumului de alcool depășesc 60% din totalul deceselor legate de răniri și violență, spre deosebire de cele mai puțin de 20% în majoritatea țărilor din Europa de Vest și de Sud. Letonia, Lituania și Rusia se remarcă prin rate ridicate ale rănirilor fatale asociate alcoolului, cu aproximativ 23 de cazuri la 100.000 de locuitori.
Măsuri de prevenire și situația din România
În fața acestei crize, anumite țări au început să implementeze măsuri pentru a combate consumul excesiv de alcool. De exemplu, Lituania a interzis vânzarea de alcool persoanelor sub 20 de ani și a impus restricții privitoare la orele de vânzare. OMS recomandă măsuri bazate pe dovezi, cum ar fi majorarea accizelor, reducerea disponibilității alcoolului în comerțul cu amănuntul și limitarea marketingului, cu scopul de a reduce daunele asociate consumului de alcool și a preveni decesele evitabile.
În România, datele OMS arată că între 27,9% și 51,9% dintre toate decesele violente sunt asociate consumului de alcool, un procent semnificativ mai mare comparativ cu majoritatea țărilor din Europa de Vest și de Sud. Rata standardizată a deceselor violente atribuite alcoolului se situează între 10,2 și 22,6 la 100.000 de locuitori, plasând România peste media occidentală, dar sub nivelurile extreme înregistrate în Rusia și în alte state din Europa de Est.
Scăderea consumului de alcool în ultimele două decenii
În pofida acestor statistici alarmante, OMS raportează o scădere semnificativă a consumului de alcool în ultimele două decenii. În regiunea extinsă Europa, consumul mediu anual de alcool a scăzut de la 11,1 litri în anul 2000 la 9,1 litri în 2022, o reducere de 18%. Totuși, majoritatea țărilor din Uniunea Europeană continuă să înregistreze un consum peste această medie, România, Portugalia și Letonia aflându-se în fruntea clasamentului.
Aceste date subliniază necesitatea urgentă de a aborda problema consumului de alcool în România și de a pune în aplicare măsuri eficace pentru a proteja sănătatea publică și a reduce numărul de decese asociate acestui fenomen devastator.
