Legea privind burnout-ul a fost respinsă de Comisia de muncă din Senat
Inițiativa legislativă destinată prevenirii burnout-ului, propusă de Irineu Darău, ministrul Economiei din partea USR, împreună cu senatoarea USR Cynthia Păun, a fost recent respinsă de către Comisia de muncă din Senat. La vot, doar reprezentanții Uniunii Salvați România (USR) și ai Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR) au susținut această propunere, în timp ce senatori din celelalte partide au ales să se abțină. Această situație ilustrează diviziunile profunde din cadrul clasei politice actuale pe tema gestionării epuizării profesionale.
Contextul inițiativei legislative
Proiectul de lege avea ca obiectiv recunoașterea epuizării profesionale ca o realitate ce afectează nu doar angajații, ci și productivitatea acestora, având un impact direct asupra eficienței organizațiilor. Irineu Darău a făcut o declarație clară: „epuizarea profesională este o consecință care trebuie prevenită, cu orice preț.” Prin această inițiativă, se dorea să se stabilească un cadru de dialog constructiv între angajatori și angajați, având ca scop implementarea celor mai adecvate soluții pentru prevenirea burnout-ului.
Principalele aspecte ale legii respinse
Printre responsabilitățile propuse pentru angajatori se numărau obligativitatea de a informa salariații în fiecare an despre riscurile asociate burnout-ului și metodele de prevenire disponibile. De asemenea, legea prevedea posibilitatea ca angajații să beneficieze de sprijin psiho-emoțional, parțial sau integral suportat de angajatori. O altă componentă importantă a proiectului consta în garantarea dreptului angajaților de a semnala situațiile de epuizare profesională fără temeri de represalii sau sancțiuni disciplinare, astfel evidențiind că sănătatea organizațională ar trebui să reprezinte o prioritate.
Apelează la reanalizarea inițiativei
Reacția USR la respingerea acestui proiect a fost una fermă, solicitând senatorilor din toate partidele să acorde o nouă șansă analizei inițiativei și să ia în serios importanța implementării unei legislații care să protejeze sănătatea angajaților. Ignorarea problemelor asociate fenomenului burnout-ului poate conduce la amplificarea costurilor sociale și economice, afectând întreaga societate pe termen lung.
O privire mai largă asupra epuizării profesionale
La data de 23 decembrie 2025, ministrul Economiei a anunțat depunerea acestei inițiative legislative, subliniind obligațiile clare pe care angajatorii would trebui să le respecte, inclusiv evaluarea riscurilor psihosociale în mediul de lucru. Angajații ar avea, de asemenea, dreptul la discuții formale cu angajatorii pentru a aborda reorganizarea volumului de muncă și a activităților, fără teama repercusiunilor negative.
Aceste măsuri reflectă un angajament ferm față de crearea unui mediu de lucru mai sănătos și mai sustenabil, demonstrând că sănătatea angajaților este crucială pentru succesul pe termen lung al oricărei organizații.
